Un sistem vamal modernizat facilitează comerţul

Proiectul Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-Est

“Nu mai sunt nevoit să aştept ore în şir pentru a perfecta tranzacţia de export, procedura de înregistrare a unui lot de marfă nu durează mai mult de două ore”, spune Vasile Danu, managerul unei companii de export. „Iar după ce vor începe să activeze brokerii vamali, le voi încredinţa toate procedurile de perfectare a tranzacţiei”.

Acum trei-patru ani el pierdea în vamă până la 6-7 ore şi mai mult, astfel că uneori erau puse în pericol termenele de livrare a mărfii stipulate în contract. După punerea în aplicare în octombrie 2005, cu sprijinul agenţiei Naţiunilor Unite UNCTAD şi a Băncii Mondiale, la cele 15 birouri vamale moldoveneşti a ultimei versiuni a sistemului informaţional vamal automatizat "ASYCUDA¹ World", lucrurile s-au schimbat. Sistemul integral de vămuire "ASYCUDA World" permite informatizarea tuturor operaţiunilor vamale, inclusiv managementul riscurilor, controlul valorilor declarate, stabilirea taxelor, automatizarea şi controlul operaţiunilor de tranzit. Este utilizată tehnologia WEB, astfel ofiţerii vamali şi agenţii economici pot să efectueze marea majoritate a operaţiunilor vamale prin Internet. De asemenea, acesta facilitează schimbul electronic de documente între vamă, alte instituţii ale statului, agenţi economici şi serviciile vamale din alte ţări.

Republica Moldova a fost prima în Europa care a implementat cel mai performant sistem informaţional din lume, după o dispută care a durat câteva luni.

"Prin această acţiune, "ASYCUDA World" intră în Europa", a anunţat în cadrul ceremoniei de lansare a sistemului Nicolae Vâlcu, directorul de atunci al Serviciului Vamal, care a fost adeptul şi promotorul mai multor acţiuni inovaţionale şi a făcut mult pentru modernizarea serviciului vamal. În aceiaşi lună, octombrie, au fost perfectate peste 22 mii de   declaraţii vamale, faţă de media lunară de 10 mii declaraţii perfectate până la utilizarea sistemului.

Modernizarea sistemului vamal face parte din Proiectul "Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-Est" (TTFSE), care are drept scop modernizarea administraţiilor vamale şi a agenţiilor de frontieră în conformitate cu practica Uniunii Europene în opt state – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Serbia şi Muntenegru, România şi Republica Moldova. Ultima a aderat la acest program în noiembrie 2001.

Cu un regim deschis de comerţ şi o importanţă foarte semnificativă a acestuia pentru economie (o pondere de 95%  în PIB în anii 1998-2002), Republica Moldova avea multe de schimbat pentru a se alinia la standardele europene. Primul pas fusese făcut. Relativ tânăr, fondat în baza declaraţiei privind independenţă ţării în 1991, sistemul vamal din Moldova,  opera în conformitate cu un Cod Vamal modernizat şi compatibil cu cerinţele UE. Iar Legea serviciului vamal asigura Departamentului puteri de control depline şi autonome, cât şi de aplicare a legislaţiei pe întreg teritoriul.

Totuşi costurile logistice excesiveafectau comercianţii din Moldova, ca şi în marea parte a regiunii, la export, import şi operaţiuni de tranzit. Timpul de aşteptare la punctele de trecere a frontierei în partea de vest a  Moldovei era de 3-4 ore şi mai mult. Lipsa brokerilor vamali licenţiaţi – în ciuda faptului că statutul lor este stabilit prin lege – afecta negativ mişcarea încărcăturilor. Serviciul Vamal era încă considerat unul dintre cele mai corupte instituţii guvernamentale. Sistemele informaţionale vamale erau învechite. Capacităţile reţelei locale erau modeste, fiind bazate pe tehnologii relativ vechi. Principalele puncte de trecere a frontierei nu dispuneau de capacitatea corespunzătoare şi echipament pentru a asigura eficacitatea operaţiunilor.

În februarie 2002 Guvernul a adoptat un plan de acţiuni de dezvoltare a procesului de reformă a serviciilor vamale. Obiectivele majore ale planului au fost: (a) modernizarea procedurilor şi operaţiunilor vamale; (b) perfecţionarea sistemelor informaţionale şi facilităţilor la frontieră; (c) reducerea contrabandei şi corupţiei; (d) consolidarea cooperării interdepartamentale ale autorităţilor de la frontieră; (e) îmbunătăţirea interacţiunilor dintre sectorul public şi privat, şi prestarea serviciilor de transport şi în domeniul comerţului (f) consolidarea cooperării regionale.

În acelaşi an, 2002, Guvernul a solicitat Băncii Mondiale un credit pentru modernizarea Serviciului Vamal. Obiectivul de bază al Proiectului a fost modernizarea vamală şi încadrarea activă a Serviciului Vamal al Moldovei în cooperarea regională, axat pe reducerea costurilor non-tarifare ale comerţului şi transportului, creşterea veniturilor şi nivelului de respectare şi punere în aplicare a legislaţiei vamale, reducerea contrabandei şi corupţiei la punctele de trecere a frontierei. Proiectul mai prevede crearea unui sistem informaţional vamal integrat în Republica Moldova, înlăturarea barierelor din calea comerţului şi transportului internaţional, precum şi reducerea timpului de aşteptare în vamă.

„Implementarea proiectului se află la o etapă destul de avansată, 93% din suma totală a împrumutului a fost angajată, iar multe din obiective atinse”, spune Ana Şura, managerul Biroului de implementare a proiectului „Facilitarea Comerţului şi Transportului în Europa de Sud-Est”.

Legislaţia vamală naţională a fost ajustată la standardele UE. S-au efectuat schimbări esenţiale în Codul Vamal şi în alte legi. A fost adoptat Codul Eticii al ofiţerilor vamali, care corespunde Declaraţiei Arusha.

În octombrie 2005 a început să funcţioneze sistemul informaţional "ASYCUDA World". Au fost procurate 560 de calculatoare şi 20 de servere pentru computerizarea sistemului vamal, care au şi fost instalate. Experţi ai Asociaţiei Latin Americane a Companiilor de Curierat Rapid, organizaţie care finanţează un studiu de fezabilitate pentru vama braziliană, au vizitat în martie 2006 Chişinăul pentru a studia experienţa moldovenească şi a o aplica în Brazilia. Experienţa de implementare a "ASYCUDA World" va fi studiată de experţi vamali din 90 de ţări în cadrul unei conferinţe internaţionale, ce se va desfăşura în toamna anului 2006, sub egida ONU, la Chişinău.

Au fost create şase echipe mobile. Astfel Serviciul vamal şi-a recăpătat împuternicirile pe care risca să le piardă, controalele mobile erau efectuate de alte organe de drept. La şapte posturi vamale au fost construite 10 copertine, astfel au fost îmbunătăţite facilităţile la punctele de trecere a frontierei. Comitetul tehnic MOLDPRO, care îşi ţine şedinţele lunar, a devenit un instrument eficace de dezvoltare a facilităţilor comerţului.

La 6 ianuarie 2006 a intrat în vigoare regulamentul cu privire la brokerul vamal, iar în scurt timp au fost acreditaţi primii brokeri vamali, care, în numele şi pentru terţe persoane, va efectua declararea mărfurilor, prezentarea pentru vămuire, achitarea drepturilor de import-export, precum şi alte operaţiuni de mediere în domeniul vamal.

„Din momentul iniţierii reformelor şi până în prezent, Serviciul Vamal s-a manifestat ca o autoritate publică „matură”, bine pusă la punct şi eficient organizată nu numai pe plan intern, dar şi pe plan internaţional”, spune noul director general al Serviciului Vamal Feodosia Furculiţa. „Vom susţine şi pe viitor promovarea reformelor vamale în scopul definitivării cu succes al acestui proiect care contribuie atât direct, cât şi indirect la îndeplinirea prevederilor Planului de activitate al Guvernului: „Modernizarea Ţării, Bunăstarea Poporului”, a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, a Planului de acţiuni RM-UE”.

1 -  ASYCUDA – Automated SYstem for CUstoms DAta